Borcanul cu povești

Proză publicată în secțiunea CREAȚII LITERARE – Proză scurtă a LITERNAUTICA (Revistă de literatură și alte mofturi):

Fiecare dintre noi are o soacră pe undeva prin lume. Fie în același oraș, în aceeași țară ori poate chiar pe același continent.

Aura avea, conform ultimului recensământ pe care îl realizase în vara anului 2013, patru soacre (de a căror existență nu fusese pe deplin conștientă până în acel moment). Lua cina cu toate sau cu cel puțin trei dintre ele în fiecare seară.

Conform definiției din dicționar, ea știa că nu erau soacre în adevăratul sens al cuvântului, dar dacă lua ca reper melodia „Soacră, soacră, poamă acră”, numărul lor se ridica la patru, iar asta nu o bucura.

În urma recensământului lor, tânăra și-a notat câteva trăsături specifice fiecărei soacre care i-a făcut zilele amare de când s-a mutat împreună cu iubitul ei în același apartament, cu rudele lui.

Soacra unu punct zero

Prima este o soacră originală. O vom numi soacra unu punct zero. De la ea a pornit totul, fiind mama iubitului Aurei. Este o femeie blondă, cu părul lung, ars la vârfuri din cauza vopselei.

Are buzele foarte groase, tot timpul date cu un strat generos de ruj vișiniu, iar pentru ochi folosește în fiecare zi un tuș negru. Unicul ei fiu a moștenit aceste buze cărnoase, pe care Aura le adora cândva.

Este tiparul de soacră blândă, însă băgăcioasă. Adoră să facă curățenie sâmbătă dimineața, chiar în ușa dormitorului tânărului cuplu. Are un al șaselea simț când vine vorba despre a bate la ușa dormitorului în cele mai nepotrivite momente. De apreciat, totuși, că bate la ușă.

A doua soacră e o femeie măruntă, tunsă băiețește

În apartament locuiește și mama soacrei unu punct zero – vorba aceea, ce se naște din soacră, tot nurori mănâncă. Și a doua soacră este tot o femeie măruntă, blondă, tunsă băiețește. Are fața atât de ridată, încât Aura se întreabă dacă corpul femeii ăsteia a produs vreodată colagen și acid hialuronic.

Cum de e posibil să ai fața ca un tricou de bumbac, stors în mașina de spălat și pus la uscat în balcon? În cazul mamei soacrei originale ridurile erau un fapt împlinit.

Singura diferență era că tricoul cu zeci de cute era încadrat de o pereche de cercei masivi din aur, care atârnau din urechile bătrânei. Vocea ei groasă și tusea tabagică erau rezultatul a zeci de ani de fumat, iar Aura știa prea bine ce țigări preferă.

Nedespărțit de țigări

Sub același acoperiș trăia o a treia soacră: tatăl iubitului Aurei, totodată soțul soacrei originale. Nu putea fi trecut cu vederea în cadrul acestui recensământ – o etapă esențială pentru sănătatea emoțională a tinerei Aura.

Nedespărțit de țigările sale, socrul este un bărbat de peste 50 de ani, cu mustață neagră și stufoasă. Are un început de chelie care îl face să simtă rărirea firelor de păr, din ce în ce mai acut, în diminețile cu front de aer rece – vorba lui Busu.

În urma unei boli parodontale netratate decenii la rând, socrul (să-l numim în continuare a treia soacră) își pierde unul dintre dinții incisivi de pe arcada superioară chiar în timpul mesei la care lua parte întreaga familie.

Din acest motiv, uneori Aurei îi este dificil să-l ia în serios când îi vede golul rămas. Este genul acela de soacră-marionetă, manevrat deci de primele două.

Din anul întâi de facultate…

Fiecare dintre noi are o soacră preferată, pe undeva pe această planetă. Această favorită a Aurei s-a născut în Giulești și au început să doarmă în același pat, noapte de noapte, din anul întâi de facultate.

A patra soacră se afla într-un team building la munte, cu colegii din firmă. În urma unei serii de evenimente fericite, soacra patru punct zero ajunge să petreacă noaptea și să se sărute cu o colegă dintr-un alt departament, o artistă care adoră să picteze.

Cei doi încep o relație de care Aura află după aproape o lună, deși tânăra a început să suspecteze mai devreme că ceva nu este în regulă în comportamentul bărbatului pe care îl considera nu doar marea ei iubire, ci și una dintre soacre. Săptămânile trec, iar ruptura definitivă dintre cei doi tineri are loc în mod inevitabil.

Așa că într-o seară, iubitul ei și, totodată, cea mai dură dintre soacre, îi mărturisește Aurei It’s not you, it’s me. Clasic. Finuț. E o soacră model, adoră să facă lucrurile ca la carte, inclusiv despărțirea. Nu o dă afară din apartament pe Aura, ba chiar o încurajează să rămână cât vrea. Poți să stai aici, pitic, până când îți găsești chirie, undeva unde îți place și unde îți permiți. Cuvântul „pitic” îi zgârie Aurei timpanele. Nu mai vrea să audă cuvântul ăsta niciodată. Își înghite nodul din gât, își șterge lacrimile și își face bagajele.

Înnobilată cu un mucegai fin

Într-o zi, la aproape un an de la despărțire, Aura realizează că, de fapt, Universul – așa vast și complicat cum este în viziunea ei – i-a răspuns la rugăciuni. La ultimul revelion, într-o clipă de claritate absolută, și-a dorit la trecerea dintre ani să poată evada, să scape în orice fel din casa celor patru soacre.

O casă în care simțise că personalitatea ei fusese înnobilată cu un mucegai fin și compact precum cel depus pe marginile căzii, un mucegai care o făcea să pună veșnic nevoile altora mai presus de ale ei. Descoperise prea târziu că mucegaiul mâlos curgea prin porii celor patru personalități ale soacrelor ei, sub diferite limitări și reguli nescrise.

Anii lungi petrecuți în casă, alături de cele patru soacre, au făcut-o să devină, pe zi ce trece, mai puțin ea însăși. Mai puțin din Aura. O tânără care își pierdea personalitatea. Le-a învinovățit, pe rând, pe soacre pentru nefericirea și neîmplinirea ei, pentru faptul că a rămas blocată într-o relație care nu a dus nicăieri.

Noi suntem precum Johnny Depp și Vanessa Paradis, obișnuia Aura să spună în glumă, comparând relația cu cea a actorului ei preferat.

Ceva era pe cale să se întâmple

Și-a amintit, într-o altă clipă de claritate, pe când urmărea tramvaiul 41 în depărtare, de seara în care și-a așteptat iubitul aproape o oră pe peronul stației de metrou Crângași.

Seara de iunie în care a început evadarea ei din casa celor patru soacre, precum fumul desprins din țigările soacrei originale.

A așteptat răbdătoare, la metrou, cea de-a patra soacră, cu care făcea schimb de SMS, că îi îndrugă numai minciuni. Voia să vadă până unde poate merge el cu toată tevatura asta. Iar în -uri.

Inima îi bătea cu putere, clocotea și parcă presimțea că ceva – nu știa ce – era pe cale să se întâmple. Știa însă că el o duce de nas acea oră târzie din noapte, când încă nu aflase de aventura iubitei ei soacre, a știut și a gândit două cuvinte simple.

Erau șapte litere pe care nu le mai îndreptase niciodată în direcția persoanei lui. Le-a zis în gând nu o dată, ci de mai multe ori. Și le-a și simțit. Cât de simplu e să treci de la o extremă la alta a sentimentelor, de la iubire la ură.

Numărătoarea inversă a zilelor

Din acea seară, când s-au întâlnit la metrou, a început numărătoarea inversă a zilelor petrecute de Aura în apartamentul familiei iubitului-soacră. În scurt timp, a scăpat de toate cele patru soacre. Era liberă să facă tot ceea ce își dorea.

Să se machieze fără să audă vocea iubitului ei, în fundal, zgâriindu-i timpanul – Da’ de ce să te machiezi, pitic?.Să își vopsească șuvițele într-o culoare țipătoare, fără ca el să strâmbe din nas – Da’ tu n-ai nevoie de vopsea de păr, șori; să își viziteze rudele ori de câte ori are chef – Iar te duci la sor-ta? Parcă ai fost și săptămâna trecută.

Să se îmbrace într-o ținută sexy în noaptea de revelion, fără să audă remarci de genul Îmbracă-te și tu în ceva mai comod, blugi și o cămașă, că nimeni nu o să vină în rochie. Să se uite la filmele și la serialele care îi plăceau ei, fără introduceri de genul Hai că am luat un film mișto, să ne uităm la el. O să-ți placă.

Putea acum să se bucure de independență, să își aleagă rochiile și bluzele când mergea la shopping, fără să-i fie teamă că iubitul-soacră ar putea decide că sunt prea decoltate, fără ca el să-i aleagă hainele.

Nu mai era supusă niciunei constrângeri, putea să-și comande, la restaurant, mâncarea preferată, fără a fi nevoită să se plieze după recomandările iubitului-soacră – Ah, dar nu-ți lua paste, pitic! Hai să luă o pizza cu… (iar apoi urmau ingredientele lui preferate).

Cum moare o „soacră”

Ea a înțeles  care au fost circumstanțele morții lui. I le-a povestit o prietenă, cam la vreo lună după tragicul eveniment, pe când își beau cafelele în balconul unui apartament închiriat de Aura. De fapt, nu i s-a părut ciudat că iubitul-soacră a murit din cauza vopselurilor toxice pe care le folosea actuala lui iubită care picta tablouri în ulei.

El se îmbătase atât de tare într-o noapte, încât a dat pe gât o cantitate suficientă din substanțele diluante din jurul șevaletului. Prietena Aurei i-a spus că ar fi dat pe gât și câteva tuburi de vopsea și că rudele lui l-au găsit mânjit pe față ca personajul Joker.

Iubita lui nu fusese acasă, deși se mutaseră împreună la scurt timp în același apartament în care a locuit cu Aura. L-au găsit de dimineață cele trei soacre. Purta un tricou cu chipul lui Johnny Depp (o scenă din filmul Cry-Baby) și o pereche de chiloți cu mesajul I’m too sexy for my shirt.

Foto de cottonbro studio: https://www.pexels.com/photo/woman-using-a-laptop-at-home-6470990/