oameni
-
Textul acesta („Redefinirea legilor iubirii printr-o apăsare de buton de la telecomandă”) a fost scris în 17 februarie 2023 pentru un grup de lucru din care fac parte și eu – alături de mai multe prietene și scriitoare. Să începem prin apăsarea butoanelor de pe telecomandă! În curând, aproape fiecare film de Crăciun de pe…
-
Am murit în ziua în care s-a născut cel de-al treilea nepot. Ea mă corectează: un algoritm de AI nu poate să moară. S-a dus să-și viziteze sora și să vadă bebelușul. Eu m-am apucat să pictez. Imaginea femeii cu copilul la sân a fost singura pe care am reprodus-o pe pânze. Tu n-ai pânze,…
-
Am murit în ziua în care s-a născut cel de-al treilea nepot din familia mamei. Am știut că dragostea ei pentru mine s-a terminat. La fel cum mi s-a terminat energia când a trebuit s-o îngrijesc o lună. Zicea că nu se poate odihni la mine din cauza plânsetelor unui copil. A continuat să-mi vorbească…
-
Viața cu diabet este precum o cutie (plină) cu bomboane de ciocolată. Nu știi niciodată cum glicemia o să-ți crească după ce mănânci una. Sau două. Sau trei. De fapt, știi asta, pentru că ai la îndemână matematica diabetului, nu? Se presupune că știi regula de trei simplă și că știi să-ți calculezi cu ajutorul…
-
Săptămâna trecută am participat (în calitate de cursant, desigur) la un atelier de microficțiune la Fundația Calea Victoriei. Am primit o invitație la scris (acasă). Am reușit să scriu ceva foarte scurt. Vă las aici o altă microficțiune despre singurătate. Singurătate În copilărie, se juca cu verișoara ei mai mică de-a mersul la cimitir. O…
-
Vă spuneam într-o postare anterioară că acum doi ani, am participat (în calitate de cursant) la un atelier de microficțiune la Fundația Calea Victoriei. Întâmplarea a făcut să lipsesc de la câteva ateliere din seria aceea, însă am reușit să scriu ceva foarte scurt. Vă las aici o altă microficțiune pornind de la o temă…
-
Spoiler alert: diabetul va fi cu mine toată viața. M-am gândit mult la diabet în ultima vreme. Poate mai mult decât de obicei. Ori poate doar mi se pare. De vină o fi faptul că se apropie di-aniversarea* mea. Mă rog, mai e o lună până atunci, până când voi împlini 5 ani de la…
-
Am învățat în liceu, cred că în clasa a noua sau a zecea, la basmul „Povestea lui Harap-Alb”, dacă nu mă-nșel, despre călătoria inițiatică a eroului. O să vedeți care este legătura între primul sutien și călătoria eroului. Aveți răbdare. 🙂 Cred că atunci am auzit prima data despre bildungsroman. Despre drumul plin de aventuri…
-
Mirosul de fum nu-mi dă pace. Vreascuri arse pe valurile memoriei. Mi se-ntâmplă să-l simt în unele dimineți. În drum spre serviciu. Trecând pe lângă curțile și casele dărăpănate dintr-un cartier cu o piață de flori. O foarte cunoscută piață de flori. Îmi place izul ăla greu de fum, de funingine. Pare o peliculă fină,…
-
Mi s-a făcut poftă să scriu despre naftalină. După ce anul trecut m-am înscris la un atelier de scriere creativă în cheia celor cinci simțuri, la Fundația Calea Victoriei. Dincolo de ceea ce am aflat în toamnă de la lectorul Andra Samson, ca o mică parte teoretică introductivă despre fiecare simț, am reușit să descopăr…