oameni
-
Spoiler alert: diabetul va fi cu mine toată viața. M-am gândit mult la diabet în ultima vreme. Poate mai mult decât de obicei. Ori poate doar mi se pare. De vină o fi faptul că se apropie di-aniversarea* mea. Mă rog, mai e o lună până atunci, până când voi împlini 5 ani de la…
-
Am învățat în liceu, cred că în clasa a noua sau a zecea, la basmul „Povestea lui Harap-Alb”, dacă nu mă-nșel, despre călătoria inițiatică a eroului. O să vedeți care este legătura între primul sutien și călătoria eroului. Aveți răbdare. 🙂 Cred că atunci am auzit prima data despre bildungsroman. Despre drumul plin de aventuri…
-
Mirosul de fum nu-mi dă pace. Vreascuri arse pe valurile memoriei. Mi se-ntâmplă să-l simt în unele dimineți. În drum spre serviciu. Trecând pe lângă curțile și casele dărăpănate dintr-un cartier cu o piață de flori. O foarte cunoscută piață de flori. Îmi place izul ăla greu de fum, de funingine. Pare o peliculă fină,…
-
Mi s-a făcut poftă să scriu despre naftalină. După ce anul trecut m-am înscris la un atelier de scriere creativă în cheia celor cinci simțuri, la Fundația Calea Victoriei. Dincolo de ceea ce am aflat în toamnă de la lectorul Andra Samson, ca o mică parte teoretică introductivă despre fiecare simț, am reușit să descopăr…
-
Ultimul tablou. Un drum. O potecă ce duce spre o căsuță cu acoperișul roșu, cu un horn. Căsuță cu o ușă de lemn, încadrată de două ferestre. Îi amintește de căsuțele pe care le desena în copilărie. Lângă casă e un frasin înalt, cu o coroană masivă, frunzele lui fac umbră și par să o…
-
Nu mai țin minte care a fost perechea de cercei de la care a pornit toată nebunia asta, toată avalanșa de culori. Poate să fi fost perechea de cercei de aur primită în dar prin clasa a opta de la nașa mea de botez, când am împlinit 14 ani. Ori poate a început mai târziu,…
-
Aș putea să-ți spun o întreagă poveste despre familia ta, Florence, micuță floare judecând după cum au evoluat, de-a lungul anilor, stările cățeilor de usturoi din bucătăria noastră, a mamei tale, de fapt. N-are rost să ți-o descriu acum pe mama ta, dar cu siguranță erai prea mică să-ți mai amintești cum găteau părinții tăi…
-
Gustul amărui și pregnant al vișinelor din acele borcane cu dulceață pare să declanșeze o explozie în creierul ei. Pâinea moale și caldă e precum o plapumă confortabilă și ușoară – pilotă, cum îi zice în ziua de azi. Nu precum plapuma grea, umplută cu lână, cu care era nevoită să se învelească în copilărie.…
-
Fata cea mică a lui Nelu Milion și primul ei interviu – Proză publicată pe www.litero-mania.com, platformă literară independentă, în numărul 365 din martie 2025, secțiunile Atelier și Literatura la feminin. A venit o zi când, invariabil, m-am maturizat. Nu pot spune cu certitudine când s-a întâmplat, ci mai degrabă aș estima perioada în care…
-
În copilărie, cele trei lucruri cu care Eliana se juca erau: cioburile colorate provenind de la sticlele sparte din vechea cârciumă a străbunicului ei. Urmate de fragmentele de cărămidă roșie de la zidul vechi al clădirii care fusese cârciuma, rămas încă în picioare, ca un dinte îngălbenit într-o gură aproape știrbă. Și prăjiturelele cu răvaș…